Primul din lume, Institutul de Gerontologie si Geriatrie a fost fondat în anul 1952 prin Hotarâre a Consiliului de Ministri si a devenit Institut National în 1974, iarîn anul 1992, i s-a atribuit numele de Ana Aslan.
Înca de la înfiintare, pâna în anul 1988 institutul a fost condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan, având ca obiect de activitate : asistenta medicala geriatrica, cercetarea si gerontologia sociala. În 1964 presedintele OMS l-a propus ca model de institut de geriatrie tarilor dezvoltate.

In anul 1974 Institutul se extinde cu o sectie clinica noua, remarcabila prin confortul interior si spatiile largi, situata intr-un decor natural pe o suprafata de 11 ha la Otopeni.
Cladirea din strada Manastirea Caldarusani nr 9, care este si sediul central al Institutului face parte din patrimoniul arhitectural, fiind o creatie a lui Ion Mincu, cu decoratiuni de ceramica în stil românesc.

Primul medicament creat anume sa întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii 1946 si 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan si scoala sa dupa numeroase cercetari clinice si experimentale. Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrarii Novocaina - factor eutrofic si întineritor publicata împreuna cu Prof. C. I. Parhon în 1955.Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internationale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe si apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.

Ana Aslan (1897-1988, n. Braila) a urmat cursurile Fa­cul­tatii de Medicina din Bucuresti (1915-1922). A fost profesor titular de clinica medicala a Facultatii de Me­di­cina din Timisoara (1945-1949), sef de sectie la In­sti­tutul de Endocrinologie din Bucuresti (1949-1952), iar din 1952 director al Institutului de Geriatrie . Numarându-se printre pionierii gerontologiei medicale mondiale, Ana Aslan s-a preocupat de gerontologia sociala, indicând masuri organizatorice privind cre­a­rea unui sistem de stimulare a activitatilor specifice vâr­stei a treia.Dr. Ana Aslan a fost cea care a intuit si descoperit actiuni terapeutice de tip biotrofic ale procainei prin tratament de ) lunga durata în doze mici, cu rol curativ si profilactic. Gerovitalul H3, produs biotrofic original românesc si, în acelast timp, primul medicament creat anume sa întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii 1946 si 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan si scoala sa dupa numeroase cercetari clinice si experimentale.

Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrarii Novocaina - factor eutrofic si întineritor publicata împreuna cu Prof. C. I. Parhon în 1955. Desi întâmpinata cu scep­ticism, teoria Prof. Ana Aslan îsi va dovedi peste ani autenticitatea. Începe o munca asidua alaturi de far­ma­cista Elena Polovrageanu ale carei rezultate constau în aparitia medicamentului Gerovital H3 , medicament ge­rontologic prin interventia sa în mecanismele de îmba­trânire la nivel molecular si geriatric datorita interven­tiei sale în bolile cronice degenerative ale vârstei a tre­ia. Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este pre­zen­tat pentru prima data lumii medicale internationale la Con­gresul Therapiewoche de la Karlsruhe si apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.

Din acest moment, cercetarile românesti în domeniu se impun pe plan international si genereaza si o serie de cercetari de testare si comparatie cu produse similare din farmacopeea mondiala.

În 1960 Prof. Ana Aslan începe experimentarea unui nou produs care contine, pe lânga procaina, si un fac­tor activator si antiaterogen - Aslavital.

Peste 34 de ani, în 1985, Prof. Ana Aslan publica în Ro­manian Journal of Gerontology and Geriatrics lucra­rea Tehnica si actiunea tratamentului cu Gerovital H3. Precizari dupa 34 ani de folosire . Lucrarea efec­tuata o sinteza a cercetarilor efectuate în perioada efec­tu­ata de grupul condus de Prof. Ana Aslan si în acelasi timp semnaleaza si faptul ca, în urma recunoasterii pe plan mondial a eficientei Gerovitalului, au fost initiate stu­dii care au confirmat rezultatele cercetarilor ro­mâ­nesti si, în acelasi timp, superioritatea produsului ro­mâ­nesc comparativ cu produse similare din farmacopeea mon­diala.

Aspectele clinice caracteristice tratamentului cu pro­ca­ina la pacientii de vârsta a treia se refera la faptul ca la acestia se manifesta reducerea starilor depresive si a an­xi­etatii, dorinta de a trai, cresterea capacitatilor fi­zi­ce si in­telectuale, mai ales îmbunatatirea memoriei, îmbu­na­ta­ti­rea functionala a analizorilor auditiv, optic si ol­factiv, îm­bunatatirea aspectului pielii si parului, scade­rea in­ten­si­tatii petelor senile si a keratozei, cresterea to­nusului mus­cular si a mobilitatii articulare, cresterea si repigmen­tarea parului, normalizarea presiunii arteriale.

Toate aceste observatii clinice au fost verificate expe­­rimental. S-a constatat, astfel, ca Gerovitalul H3 are ac­­tiune stimulatoare asupra proceselor de regenerare la ni­­velul tesutului hepatic, a mucoasei gastrice si a ma­du­vei osoase. De ase­­menea, sub actiunea Gerovitalului H3 se produce si re­­generarea fiziologica si morfologica a muschiului stri­at si a nervilor periferici. Studiile asupra distrofiei nervoase au demonstrat eficienta superioara a tratamen­tu­lui aplicat înaintea producerii distrofiei, fapt ce ple­dea­za pentru utilizarea profilactica a medicamentului.

Aceasta utilizare în scopuri profilactice a tratamentului cu Gerovital H3 a stat la baza cercetarilor întreprin­se sub conducerea prof. Ana Aslan în domeniul geron­tologiei sociale . În cadrul Institutului de geriatrie a fost înfiintata o sectie al carui domeniu de activitate îl constituie procesul de îmbatrânire sub aspect medico-social, economic, psihologic, demografic, ecologic si cultural. Actiunea de gerontoprofilaxie s-a desfasurat la ni­vel national si a permis dezvoltarea unor cercetari mul­tidisciplinare (medicina, psihologie, sociologie, e­co­nomie etc).

Studiul longevitatii umane, studiul intergenerational re­feritor la imaginea sociala a vârstnicilor, studiul îmba­trânirii demografice - sunt numai câteva aspecte care au aratat ca cercetarile fundamentale si aplicative ale ge­rontologiei sociale devin tot mai actuale si necesare. Pe baza acestora, în 1997 Institutul National de Geria­trie si Gerontologie a elaborat un Program National pen­tru asistenta medico-sociala a populatiei vârstnice din România .

Rezultatele studiilor grupului de medici si cercetatori condus de Prof. Ana Aslan au fost publicate în reviste de recunoastere internationala ( Therapeutische Umschau, Revue Française de Gérontologie, Journal of Gerontology, Journal Pharmacological Experimental Therapy ) sau au facut obiectul unor comunicari pre­zen­tate în cadrul unor manifestari stiintifice internatio­nale ( Symposium on Theoretical Aspects of Aging , Mi­ ami, USA , 4 th International Symposium of Basic Research in Gerontology , Varnerg, Suedia , 10 th Internatio­nal Congress of Gerontology, Ierusalim, Israel , VI th In­ternational Congress of Gerontology, Copenhaga, Danemarca , XI th International Congress of Gerontolo­gy, Tokio, Japonia). De asemenea, au aparut sub for­ma unor tratate publicate de edituri de prestigiu din stra­inatate ( Columbia University Press - New York, Edi­torial NBP - Buenos Aires, Consultants Bureau Inc. - New York ).

Imensa munca de medic si cercetator a Prof. Ana As­lan, ca si a întregului grup aflat sub competenta sa con­ducere, a fost unanim apreciata pe plan international si recunoscuta ca o prioritate româneasca incontestabi­la.

Organizatia Mondiala a Sanatatii, Academia de Stiinte din New York, Academia Tiberina - Italia, Uniunea Mondiala de Medicina Profilactica si Higiena Sociala - Austria, Consiliul Mondial pentru problemele urgentei - Olanda, Societatea Americana de gerontologie, Confederatia Societatilor de Gerontologie din ta­ri­le altine - Spania, sunt numai câteva dintre organizatiile mon­diale de prestigiu dintre membrii carora a facut par­te si Prof. Ana Aslan.

Numeroase distinctii internationale - Meritto della re­publica Italiana, Cavaler al noii Europe - Italia, Ca­va­ler al Ordinului de Malta - Franta, Comandor al Or­di­nului Orange Nassau - Olanda, dama di Collare del San­to Graal - Franta, Citizenship International Award – Fi­lipine, premiul si Medalia Léon Bernard decernate de OMS pentru contributii exceptionale în domeniul me­dicinii sociale si geriatriei, premiul Fundatiei Franzheim Franzheim Buckminster Fuller Synergy Trust – dis­tinctie acordata pentru activitatea stiintifica în serviciul sanatatii publice - sunt numai câteva dintre recu­noas­terile internationale ale unei activitati prodigioase pu­se în slujba sanatatii.

SCOALA ROMANEASCA DE GERONTOLOGIE DETINE O SERIE DE PRIORITATI PE PLAN MONDIAL:

•  Înfiintarea primului institut de geriatrie din lume (22 ianuarie 1952), având ca obiect de activitate cercetari de gerontologie clinica si asistenta me­di­cala a vârstei a treia.

•  Orientarea tridirectionala a cercetarilor geronto­logice: clinica, experimentala si sociala; aceasta structura este astazi recomandata si de O.M.S. (Kiev, 1963) ca model pentru institute similare.

•  Elaborarea unui medicament cu eficienta în profi­laxia îmbatrânirii si în terapia starilor patologice ale vârstei a treia - Gerovital H3.

•  O strategie terapeutica în profilaxia si terapia ba­trânetii.

•  Organizarea unei retele sanitare nationale de profilaxie a îmbatrânirii.